Hot Destinations - шаблон joomla Mp3

Pe Valea Mo­ri­lor, când­va erau însirate opt mori de lemn, utilizate la macinarea traditionala a grâului si po­rum­bului. Purtau denumiri în functie de pro­­prietarii lor, fiind particulare sau apar­ti­nând comunitatii. Pentru constructia lor mes­terii priceputi au folosit lemn de stejar si fag de pe teritoriul comunei.

Legenda

 „Pen­tru ca a fost alungat din comuna, nefiind la­sat sa ridice o  biserica, calugarul Nico­dim a bles­te­mat râul, spunând ca pâna în momentul când va fi înghitit de pamânt, se va zvârcoli, de unde si învârtirea ciuturilor morilor de pe râu, de la izvor, sub stânca, pâna la pan­ta care a disparut. Primele trei mori construite sub piatra au fost ale balucenilor si pono­re­nilor, urmate de moara raiculeasca - cu do­ua rânduri de pie­tre, moara tihoilor, mar­­tineasca si cracu­ce­nilor. Erau singurele mori din Mehedinti or­ganizate pe obsti-neamuri, dar si nea­murile din alte sate puteau sa ma­cine aici, în baza unui regulament nescris. De luni pâna vineri în fiecare zi era pro­gra­mat sa macine câte un neam, dupa care ur­ma alt neam. Singura obligatie a celui care fo­losea moara era sa o pastreze curata, dar si sa aduca mâncare pentru urmatorul „cli­ent”. Moara nu era folosita doar de nea­muri, aveau acces persoanele si din alte zo­ne, dar trebuiau sa îndeplineasca aceleasi con­ditii: de a  îngriji moara si de a aduce me­rinde. Daca un calator era prins de fur­tu­na, se putea adaposti acolo, mânca ce era acolo, dar nu devasta spatiul”, explica Du­mitru Borloveanu, fost profesor de limba româna si limba franceza, la scoala din Ponoarele.,,

Principiul de functionare al acesteia era diferit de cel al morilor obis­nu­i­te: apa râului era dirijata printr-un tub ca­tre un butoi, unde se crea presiune. Apa împin­gea paletii sub forma de linguri ai axului ver­ti­cal, care antrena piatra miscatoare, po­zi­tio­nata pe orizontal. Între piatra si cos se afla un dispozitiv (ciocos), care cu cât era lo­vit mai des datorita presiunii apei, ajuta la strecurarea unei cantitati mai mari de boa­be în locul de macinat.   

Acest lucru in­flu­en­ta si calitatea fainii, dar proteja si moara, ca­re macina astfel  mai repede. Dumitru Bor­loveanu a intrat în posesia unei fotografii care-l înfatiseaza pe Ion Dumitrescu, ul­ti­mul morar din Valea Morilor.

Sursa Claudia Tutuman